Blowup sau Realitate/Realități

Vouă cu ce vă seamănă realitatea? Cu ea însăși sau cu altceva? Nu-i așa că uneori realitatea voastră diferă de a celorlalți? Sau că ea arată într-un fel în care numai voi înțelegeți? Așa că uneori încercați să o descrieți celorlalți și ea devine statică, precum o fotografie.

Spre deosebire de noi, Thomas nu face asta. Este aproape sigur că realitatea lui este cea corectă. Că pozele lui sunt cele care grăiesc adevărul și că a descoperit o crimă. Dar jocul pe care îl face este unul care îi întrece imaginația și spiritul și se trezește furat de propriile imagini. Nu știe la ce se înhamă atunci cînd părăsește plictisit atelierul lui, în căutare de ceva nou, scîrbit de modelele lipsite de viață. Aparent descoperă o tînără care are ceva de ascuns, probabil ceva amoros, o relație pe care Thomas o surprinde într-o fotografie, nimic deosebit. Totuși îl incită teribil de mult faptul că femeia încearcă să îl cucerească pentru a obține fotografiile compromițătoare. Misterul, însă, nu este deloc ceea ce și-a imaginat Thomas inițial. Curînd descoperă că a surprins o crimă și că fata pe care o credea o îndrăgostită este părtașă. Dar în mai puțin de o jumătate de zi se va trezi ca dintr-un vis, în mijlocul unui teren cu iarbă, privind doi mimi care joacă tenis muțește. Nici urmă de dovezile incriminatorii, de inculpați, de cadavru și de realitate.

Blowup este un film care, pe scurt, rupe linia orizontului în mii de bucăți într-un mod genial. Antonioni este un maestru al dezbinării simțurilor și a crezurilor despre sine. Unde pe parcurs ne pierdem și căutăm răspunsuri pe parcursul întregului film. Stăm lipiți de acțiune pînă la final, în speranța că ni se va da măcar un indiciu despre ce înseamnă toate acele elemente disparate, dar nu primim nimic. După ceva vreme vom realiza că am fost puși în fața unei realități care decurge normal, una în care noi nu suntem implicați, dar despre care ne amintim cîte ceva. Un film ambiguu, care ne lasă să descoperim elementele lipsă și să creăm un perete de care să se sprijinim în timp ce încercăm să cuprindem cu mintea ceea ce a vrut să transmită regizorul italian. În fond, nu a vrut să ne spună chiar atît de multe lucruri.

Name: Blowup
Director: Michelangelo Antonioni
Year: 1966
Actors: David Hemmings, Vanessa Redgrave, Sarah Miles
Awards

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s