Guest post: Audition sau Cel torturat devine torționar

Mereu am fost atrasa de filme, de povesti, de moduri diferite de exprimare. Comunicarea, in complexitatea ei, sub toate formele ei, ma fascineaza. De aceea, ma consider o cinefila “amatoare”. Si spun “amatoare”, pentru ca nu voi vorbi tehnic despre modul de filmare al unui film, despre jocul actorilor, sau maiestria regizorului. Nu. Eu voi vorbi despre impactul pe care il are un anume film asupra mea. Ce “parere” am eu, ca simpla privitoare, iubitoare de filme. Tin sa spun ca filmele asiatice nu se numara neaparat printre preferatele mele, poate pentru ca diferenta de cultura ma lasa confuza uneori, sau pur si simplu, la nivel personal, nu reusesc sa ma impresioneze.  Asta nu inseamna ca nu exista filme de exceptie.  Dimpotriva, este tocmai aceasta discrepanta care atrage, legendele si credintele lor  sunt cele care aduc savoarea aia ciudata, gustul dulce – amar, repulsia, insa niciodata lipsa interesului.

In categoria aceasta se incadreaza  Audition, un film japonez care m-a ametit, m-a ingrozit pe alocuri, dar care m-a tintuit in fata ecranului, dornica sa vad mai mult, curioasa de ce va urma. Drama unei tinere, care torturata de mica, hotaraste sa nu fie o victima a propr iilor rani si cicatrici, ci, dimpotriva, se cufunda si mai tare in neant.  Tanara Asami  va afla ca “farmecele” care au condamnat-o de mica la ani de chin, o vor ajuta mai incolo in a-si pune la cale planurile diabolice de seductie. Isi mascheaza machiavelismul si brutalitalitatea sadica a actiunilor intr-o naivitate incantatoare, sinceritate si oarecare dulceata a gesturilor. Imbracamintea alba, diafana o fac asemenea unei creaturi pure si plapande, un suflet singur care cauta afectiune si comunicare intr-un oras mare si rece.  Cu atat mai mare este surprinderea la vederea haului dintre comportamentul si infatisarea sa de la inceputul filmului, si siguranta aproape chirurgicala cu care isi executa victimele.

La sfarsitul acestui ametitor vortex de vise, imagini, schimbari de locatii, nu ramane decat o usoara compasiune pentru un  sufletnascut pur si naiv, care dorea atentie si afectiune, si care sfarseste a fi un tortionar de temut. Delirul indus de viata sa chinuitoare o fac sa fie cu atat mai infricosatoare.  Viziunea si tehnica regizorala pun si mai mult in evidenta acest amestec de vis si realitate, present si trecut. Un film care merita vazut si care, cu siguranta, va ramane impregnat in memorie mult timp dupa vizionare.

Guest post by Schulina Dunkelheit

Name: Audition (Ôdishon)
Director: Takashi Miike
Year: 1999
Actors: Ryo Ishibashi, Eihi Shiina, Tetsu Sawaki
Awards

6 thoughts on “Guest post: Audition sau Cel torturat devine torționar

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s