Gloria sau Almodovar reloaded

Gloria-Poster-NZ-websiteO relație de bronz. O viață de argint. O femeie de aur. Un diamant de film: Gloria.

Ea pleacă în căutarea iubirii. Se lipește în discuții voalate și privește peste ochelarii mari către toți bărbații din sală. Își fixează privirea pe un candidat, sugerează un zîmbet, scoate o țigară, o aprinde și se întoarce cu spatele. Rodolfo încearcă din răsputeri să o facă să îl privească așa cum îi place lui. Dar doamna e încăpățînată și abia începe să-și descopere puterile.

Dansează bine. Chiar prea bine. Este invidios de tînără pentru vîrsta ei și emană o căldură ciudată. Și pentru acest tupeu de doamnă rafinată îmi voi permite să o numesc o lady cu coaie. Un personaj care mă fascinează, încă, deși am văzut filmul în urmă cu mai bine de zece zile. Un umor care m-a făcut să izbucnesc în rîs tocmai atunci cînd credeam că voi asista la o tragedie și un sentiment pe care mi l-a mai stîrnit doar Volver. Altfel spus, un film care m-a făcut să simt o vibrație puternică, de parcă aș fi fost în mijlocul unui cutremur și mi-ar fi plăcut la nebunie.

Cu părere de rău spun că abia acum am înțeles de ce nu a cîștigat Luminița Gheorghiu Ursul de Argint. Abia după ce am văzut-o pe Paulina García în acest rol atît de vast și atît de complex, am înțeles că o mamă abuzivă, extrem de bine interpretată, nu ar fi putut niciodată să treacă în fața unui personaj ca acesta. Gloria ascunde în spatele ochelarilor ei mari o ființă zdrobitor de puternică, care se scutură de eșec precum Irene (Volver) de moarte. O scenă pe care o ador,  care este definitorie pentru film și care demonstrează cele spuse mai sus, este cea în care, trădată de noul său iubit, Gloria îl țintește și îl ucide închipuit, cu o pușcă de paintball. După care își așază coafura, rîde cu poftă și pleacă să își caute un nou bărbat, unul liber, care să nu o încurce cu nimic.

Presărat într-o manieră elegantă cu dramă, Gloria, ca și Poziția Copilului au în cîteva scene în comun. În ambele găsim o masă de familie (expusă superb și în 4,3,2) în care toată lumea mimează o fericire absolută, iar cînd ceilalți sunt prea absorbiți de dans sau de fotografii, personajele centrale se dezvăluie prin gesturi scurte și nevrotice. Ambele se bucură de prezența unor relații defectuoase părinte-copil, relații care afectează întregul mers al acțiunii și care devin un soi de laimotiv al filmelor de care mă lipesc în ultima vreme. Ceea ce cîntărește mai mult și mă face să spun că doamna Paulina o întrece pe românca noastră este jocul firesc, lipsit de efort, atît de natural încît te lasă în final cu senzația că o cunoști. Ba chiar mă întreb, oare cum este ea în afara jocului, cum s-ar comporta cu un bărbat care o pune pe locul greșit, cum fumează, ce îi place să bea și tot așa. Iar asta cred că este suficient pentru a încadra Gloria la musai de văzut și de iubit. Oare să fi meritat acesta marele Urs de Aur? Mă mai gîndesc…

Name: Gloria
Year: 2013
Director: Sebastián Lelio
Actors: Paulina García, Sergio Hernández
Awards

gloria1gloria4gloria10gloria16gloriagloria19

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s