Caché sau Teroarea

Și dacă tot am aflat că marele Palme d’Or de anul acesta a ajuns în mîinile lui Michael Haneke, una dintre marile mele iubiri, m-am gîndit că ar fi frumos să plăvrăgesc cîte ceva despre primul film pe care l-am văzut în regia acestui bizar și mare creier: Caché.

Un film care portretizează teroarea. Iar ea apare atunci cînd doi ochi stau la pîndă și surprind pînă la cea mai fină textură din viața unei familii. Dar cu toate acestea, după ce primesc prima casetă care le arată că sunt supravegheați, Georges și Anne Laurent încearcă să trăiască normal. Împietresc cîteva minute și apoi iau decizia să continue ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Și nu vor reuși decît să paralizeze cu totul pe măsură ce casetele continuă să vină și să apese pe trecut ca pe o rană deschisă. Așa Georges își va aminti că în copikărie a folosit cruzimea pentru a scăpa de un factor incovenient. Gesturi care se întorc abia acum, de nicăieri, din partea cuiva necunoscut, care nu îi oferă șansa de a le ascunde din nou. Viața lui, această construcție domoală, se va agita și va da pe dinafară. Ceea ce rămîne în pahar, la final sunt prea multe semne de întrebare, o pace aparentă și scheletul unei familii frumoase.

Caché, acest film marca Haneke,  poate fi rezumat la un singur cuvînt: un joc. O acțiune liniștită și o sperietură care stă la pîndă după colț, personaje calme care răbufnesc într-o simfonie de reproșuri, o trădare ce nu va fi iertată niciodată și o relație care stă în agonie. Dacă la început aproape că vom invidia căminul Laurent, pe parcurs vom ajunge să ne întrebăm cît de mult poate îndura cealalată jumătate de căsnicie și ce devine rodul iubirii lor atunci cînd apar minciuna și neputința. O față oarecum opusă vedem într-o altă superbă peliculă a regizorului premiat de două ori cu Palme d’Or: Der siebente Kontinent, un film în care vom vedea efectele determinării și a deciziilor puternice luate de membrii unei familii, uniți pînă la extremă.

Pe scurt, Caché este cutia Pandorei, din care iese un trecut ce nu mai poate fi prins la loc, îndoiala și frica în inima unor personaje care nu mai cunoscuseră aceste sentimente și o privire care nu minte niciodată.

Name: Caché
Director: Michael Haneke
Year: 2005
Actors: Daniel Auteuil, Juliette Binoche
Awards: Cannes Film Festival – Best Director, FIPRESCI Prize, Prize of the Ecumenical Jury, European Film Award – Best Actor, Best Director, Best Film, Best Editor, FIPRESCI Prize,

8 thoughts on “Caché sau Teroarea

      1. pe tot parcursul filmului o sa ai tendinta sa-l compari cu A Clockwork Orange (cel putin eu am simtit asta) si asta nu e tocmai in favoarea lui. nu stiu ce sa zic, nu e de evitat dar nu te astepta la nivelul La pianiste, The White Ribbon, Caché, Benny’s Video etc.

  1. Da!!! Varianta austriaca, nu cea US. Si asta e filmul meu preferat din toate timpurile. Ever😀 Il iubesc. Si pe Haneke il ador. Si pe tine ca ai scris frumos🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s