Howards End sau No man’s land

3 clase sociale. Un loc în care sunt forțate să se întîlnească. O poveste atipică de dragoste. Howards End, o frumoasă ecranizare din partea lui James Ivory, regizorul filmului The Remains of the Day

Acest film poate fi ușor imaginat ca o ceapă. Pe măsură ce avansăm în povestea din ecranizarea romanului lui E.M. Forster decojim fiecare strat și ajungem la probleme din ce în ce mai sensibile. Pentru început, avem o banală frîntură de istorie a două surori din perioada victoriană, care trebuie să găsească o modalitate de a salva familia de datorii. Simpla prietenie care se leagă între Margaret Schlegel și Ruth Wilcox, soția lui Paul Wilcox, un capitalist bogat, va rezolva într-o manieră ciudată aceste probleme. Atunci cînd bărbatul rămîne văduv, își va îndrepta atenția asupra domnișoarei firave și elegante și o va cere în căsătorie. Un aranjament care nu este tocmai pe placul lui Helen, sora mai mică a lui Margaret, care îl vede pe Paul ca pe un tiran, un păpușar care controlează oamenii după bunul plac, fără să îi pese de consecințe. Această fată va ajunge să zguduie statura impozantă a bogătașului punînd în pericol căsnicia surorii ei și va demonstra că societatea trebuie să evolueze în favoarea femeilor.

Extrem de interesant este planul pe care observăm împletirea celor trei clase sociale. Paul Wilcox este un om dur, care o cucerește pe Margaret cu siguranța lui financiară și cu mintea lui ascuțită. Această fațadă ascunde un bărbat ancorat puternic în crevasa care îl desparte de cei săraci, care nu putere de decizie, pe care nu îi observă dar cărora le face rău neintenționat. Margaret reprezintă pătura de mijloc, acea parte a societății care se revoltă în șoaptă pentru a nu deranja, dar care nu este neglijată. O femeie aflată la ananghie, dispusă să accepte o căsătorie cu un om pe care va învăța să îl iubească pe parcurs și în fața căruia își va spune părerile răspicat, făcîndu-l să observe lumea din jurul lui, oricînd de măruntă ar fi ea. Iar Helen, este imaginea revoltei, o femeie care cunoaște greutățile pe care le aduce sărăcie, care vrea să acopere imensele gropi sociale cu caracterul ei zvăpăiat și nechibzuit. Iar în motorul tuturor conflictelor este proprietate, Howards End, un loc din care vor cu toții să se înfrupte, care devine, în final, un soi de no man’s land.

Pe scurt, Howards End este un film plin de intrigi, care atinge subiecte tabu ale unei epoci frumoase și uimește privitorul cu sinceritatea cu care tratează emoțiile fiecărui personaj. Un film profund și lejer în același timp, care oglindește imaginea unei epoci.

Name: Howards End
Director: James Ivory
Year: 1992
Actors: Anthony Hopkins, Emma Thompson, Helena Bonham Carter
Awards: 3 Oscars, 2 BAFTA Awards, Cannes Film Festival – 45th Anniversary Prize, Golden Globe – Best Performance by an Actress in a Motion Picture – Drama
Novel: Howards End, E.M. Forster

3 thoughts on “Howards End sau No man’s land

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s