Nuovo Cinema Paradiso sau Proiecția

Capodopera lui Giuseppe Tornatore. Despre locul unde s-a născut, a murit și a înviat filmul. În superba Sicilie, sub ochii unui băiat, care își găsit mentorul în spatele ecranului din sala veche de cinema. Iar acestă relație îi va transforma sufletul și îi va modela viitorul.

Frumusețea acestui film cu adevărat deosebit, constă în flashback-urile pe care le are Salvatore, un puști care dă de gust filmelor în camera de unde se proiectează ele, pentru privitori, de unde se aud plângerile spectatorilor atunci cînd secvențele cu iz erotic sînt tăiate. La început desigur că băiatul este mai pătruns de arta de a proteja rolele și de a le depozita cu mare grijă, pe care o învață de la Alfredo, un vechi angajat al Cinema Paradiso, decît de cinematografie în sine. Treptat, însă, va învăța toate replicile pe dinafară. Pe ascuns, cei doi vor deschide o poartă către o lume doar a lor, care va fi mistuită de flăcări, un joc al destinului care îl aduce pe Salvatore în rolul maestrului său. Odată cu pierderea vederii, Alfredo devine un îndrumător care va interveni în cursul firesc al lucrurilor pentru a-l ajuta pe discipolul său.

Iar cel mai de preț sfat pe care i-l dă este să plece din Sicilia și să-și caute norocul în altă parte. Pentru că el știe ce ascunde Salvatore în privirea inteligentă și în visurile lui. Știe că va ajunge un nume mare, la fel cum sunt cele pe care le vedea scrise la începutul filmelor pe care le proiectau împreună. Și pentru a se asigura că viața băiatului va avea cursul pe care trebuie să îl aibă, acceptă să îl rănească pe acesta îndepărtînd de el dragostea, care l-ar putea face să își piardă mințile și să renunțe la viitor. Dar Salvatore va afla mult prea tîrziu de această intervenție în destinul său, atît de tîrziu încît va trebui să facă pace cu trecutul său, fiind imposibil să se mai revolte acum.

În sinele lui, Salvatore știe că Alfonso a făcut ceea ce a făcut pentru a-l proteja și pentru a-i trasa o cale de pe urma căreia a cules numai lauri. Dar sufletul îl face să se întrebe cum ar fi fost viața lui dacă ar fi rămas în orașul sicilian, dacă ar fi avut același traseu ca toți oamenii pe care îi recunoaște la înmormîntarea mentorului său. Iar la acesată îndioală îi va răspunde chiar Alfonso, printr-un cadou pe care trebuie să îl primească după moartea sa. Sute de săruturi.

Vom descoperi aceeași candoare a imaginilor, ca în Malèna, un studiu rafinat al unui personaj în devenirea sa, ca în Legenda lui 1900 și minunata muzică a lui Ennio Morricone. Pe scurt, Nuovo Cinema Paradiso este o proiecție a trecutului, a celor mai importante momente din viața unui bărbat care simte că a lăsat ceva în urmă în fuga sa spre viitor.

Name: Nuovo Cinema Paradiso
Director: Giuseppe Tornatore
Year: 1988
Actors: Philippe Noiret, Enzo Cannavale, Antonella Attili
Awards: Oscar – Best Foreign Language Film, 5 BAFTA Film Awards, Cannes Film Festival – Grand Prize of the Jury, European Film Awards – Best Actor, Special Prize of the Jury, Golden Globes – Best Foreign Language Film

3 thoughts on “Nuovo Cinema Paradiso sau Proiecția

  1. Cinema Paradiso este unul din filmele mele preferate. Iar finalul mi se pare una dintre cele mai frumoase si mai emotionante secvente din istoria cinematografului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s