Stalker sau Călăuza

Un film ca un cancer. Un film care ucide privitorul pe picioare, cu ideile pe care le naște: Călăuza (Stalker). În regia lui Andrey Tarkovskiy, poate cel mai bun al său, filmul spune povestea ambiguă a întoarcerii către sine și a luptei dintre acesta și dorințele sale. Pentru a le împlini cu ușurință, omul va fi capabil să înfrunte pericole de moarte, iar cînd le va vedea în ființă, va fi copleșit de ele.

Călăuzele

Vom aluneca în acțiune prin cadre care studiază îndeaproape personajele, ca o radiografie, pentru a vedea devenirea lor, scenele fiind intesificate de schimbările de culoare și de muzica perfect integrată în context. Iar pentru început, vom observa, în primul rînd, ciclul de Călăuze.

Un bărbat cu chipul schimonosit de cunoaștere conduce, spre Zona unde se împlinesc toate dorințele, un Profesor și un Scriitor. Îi avertizează abia după ce au pornit în vasta călătorie că la final îi poate aștepta moartea. El însuși știe despre unul care a ajuns în Cameră și apoi s-a sinucis. Ca un atotcunoscător, el le spune că trebuie să facă întocmai vorbelor sale, pentru că la fiecare pas există pericole nevăzute. iar cînd se vor îndoi de el, Călăuza dezvăluie că a aflat totul de la Porcupine, predecesorul său, indicînd oarecum că știe ce vor cei doi de la Camera care împlinește dorințele. Dar mai există ceva, o forță care îl ghidează și pe el, pe care o vom descoperi printre rînduri, deghizată într-un bun și întunecat prieten al Călăuzei.

Dorințele

Stalker este, printre multe altele, o foarte frumoasă portretizare a goanei după împlinirea dorințelor și a mirajului construit în jurul lor. Vom vedea un întreg demers, superb dezvoltat, în care Profesorul și Scriitorul vor cădea pradă tentației și vor ajunge să facă un drum primejdios pentru a descoperi, în final, că împlinirea dorințelor atrage după sine ceva mult mai tenebros decît mulțumirea. Așa cum le va spune și Călăuza, camera împlinește nu doar dorințele rostite cu glas tare, ci și pe cele ascunse, de temut, criminale, așa cum s-a întîmplat în cazul bărbatului care s-a sinucis. Dar acest lucru, și vaga neîncredere, nu îl va opri nici pe Profesorul care își dorește recunoașterea și nici pe Scriitorul care caută să redobîndească vechea lui inspirație. În spatele unuia dintre ei, însă, stă la pîndă o sete de distrugere și o teamă adînc înrădăcinată. Iar după toată această fațadă se ascunde puritatea.

Pe scurt, Călăuza este un film de neuitat, care cucerește prin fragilitatea subiectului și prin profunzimea ideilor implantate în sufletele personajelor. O capodoperă.

Name: Stalker (Сталкер/Călăuza)
Director: Andrey Tarkovskiy
Year: 1979
Actors: Alisa Freyndlikh, Aleksandr Kaydanovskiy, Anatoliy Solonitsyn
Awards: Cannes Film Festival – Prize of the Ecumenical Jury