Un film brutal despre greșeli și consecințe. Carandiru prezintă în imagini violent de reale viețile deținuților, de la momentul intrării lor în închisoare pînă la eliberare sau moarte. Inevitabil, la vederea acestui film, în mintea mea s-a produs o comparație cu un alt film brazilian de excepție despre care am vorbit, Cidade de Deus. Vom observa același realism, aceleași cadre scurte, în care se desfășoară o explozie de evenimente și aceeași cruzime greu de privit cu ochiul liber.
Filmul se concentrează pe lupta pe care o inițiază un doctor împotriva SIDA, în închisoarea extrapopulată Cranadiru, din São Paulo, Brazilia. În încercarea sa de a trata și avertiza prizonierii descoperă poveștile acestora și ajunge să le cunoască viața sau cel puțin varianta pe care o prezintă fiecare. Pe fundalul acestui film vom vedea condițiile mizere în care trăiesc pușcăriașii, în imensa instituție de detenție, care devine în ochiul privitorului un soi de oraș murdar, în care treptat se adună familii întregi, de la tată la fiu și frați, moștenind unii de la alții patima pentru droguri, furturi, crime și violuri.
Iar pentru a sparge atmosfera pestilențială regizorul strecoară momentele povestite de cei încarcerați, care smulg cîteva zîmbete, în fond, (pentru un privitor avizat) doar pentru a sublimia tragismul evenimentelor și o relație care se finalizează cu o nuntă în închisoare, moment clișeu foarte frumos subliniat (dragostea supraviețuiește în orice mediu) menit să destindă privitorul și să pregătească terenul pentru furtună.
Deloc atipic pentru un film cu acest gen de subiect, Carandiru suprinde greutățile prin care trec cei mai slabi, rutina din închisoare, vizitele celor din afară, conflictele și amicițiile care reies, abuzurile și mizeria în/cu care trăiesc peste 7000 de oameni. Ceea ce îl face cu adevărat unic este acuratețea cu care redă faptele (filmul este inspirat din fapte reale) și modul inedit de a induce privitorului sentimente din toată gama.
Ca după fiecare film devorat ne vor rămîne bine imprimate pe retină cîteva secvențe cheie pentru dezvoltarea acțiunii și a subiectului: momentul în care un bătrîn încearcă să facă un balon să zboare din curtea închisorii și acesta cade la pămînt mistuit de flăcări, moment asupra căruia se va reveni pentru a accentua ideea de captivitate și jocul de secvențe (destul de distanțate) care surprind spălarea scărilor (o secvență liant, care apare de două ori) și spuma care nu reușește să curețe mizeria.
Name: Carandiru
Director: Hector Babenco
Year: 2003 (la un an după demolarea închisorii)
Actors: Luiz Carlos Vasconcelos, Milton Gonçalves, Rodrigo Santoro, Ivan de Almeida
Cinemateca lu' Zăvoi 