Breaking the Waves sau Lumină în abis

Mai mult decît sacrificiu. Mai mult decît dragoste. O relație bizară, în care unul pierde totul în favoarea celuilalt. Așa se traduce filmul lui Lars von Trier a cărui acțiune se desfăsoară într-un spațiu religios, ferit de ochii lumii, unde universul se face pulbere atunci cînd, în comunitatea închistată, își face apariția un străin.

Regizorul plasează acțiunea într-un spațiu perfect definit, dar ne lasă în suspans în ceea ce privește timpul. Bess, o tînără cu probleme psihice minore, despre care toată lumea are doar cuvinte de laudă, apare cu un bărbat, Jan, cu care se căsătorește, spre nemulțumirea familiei sale. Nu ni se spune cum s-au cunoscut, de cît timp sunt împreună, ci von Trier alege să păstreze elemente ale curentului Dogma și să ne aducă filmul aici și acum.

Foarte interesant de analizat este modul în care von Trier ilustrează personajele feminine. Nici aici alegerea nu este mai prejos decît în alte filme ale sale (am văzut Dancer in the Dark cu Björk), Emily Watson făcînd un rol de excepție.  Observăm totuși în Breaking the Waves o preocupare intensă pentru chipurile actorilor: încă de la început fața lui Jan ne spune că nu este un bărbat serios, nici prietenii săi de pe platformă nu sunt potriviți în lumea lui Bess, preotul este ilustrat printr-un om cu față mai mult decît aspră, cumnata lui Bess transmite resemnare și duritate, marinarul transmite de la prima vedere un sadism înrădăcinat, iar Bess este întruchiparea naivității, tristeții și obsesiei.

Filmul debutează liniștit, cu imagini întunecate și scena unei nunți unde singurii oameni fericiți sunt mirele și mireasa. Tragedia și anxietatea apar în Breaking the Waves atunci cînd cuplul proaspăt căsătorit trebuie să se despartă (ni se spune prin imagini că Bess dezvoltă o obsesie pentru bărbatul său). Jan pleacă să lucreze pe o platformă petrolieră și o lasă pe Bess acasă. Femeia dezvoltă treptat o dublă personalitate, pentru a-și condamna și scuza în același timp acțiunile și lipsa de obediență în fața comunității și a religiei. Astfel, filmul începe să se dezvolte în mintea lui Bess, iar privitorul începe să realizeze multitudinea de planuri în momentul în care Jan se întoarce acasă, rănit grav. Femeia se învinuiește, pentru că, deși își dorise ca el să vină înapoi, crede în mintea sa tulburată că indirect, i-a provocat accidentul. Momentele acestea sunt surpinse într-un schimb de cadre, care ne arată starea de delir a lui Bess, îngenuncheată în biserică, jucînd rolul propriei persoane și pe cel al lui Dumnezeu. Singură, se condamnă să își slujească soțul, orice i-ar cere acesta. Iar Jan nu se sfiește în a-i cere să se culce cu alți bărbați, spunându-i că astfel el se va însănătoși. Bess își ia misiunea în serios și caută să îl vindece cu orice preț, întorcîndu-se după fiecare aventură și povestindu-i detalii soțului său, exact așa cum el îi ceruse.

Usturător de tragic este destinul personajului feminin, care este un adevărat monument de inocență și sacrificiu. Un personaj schimbat de o iubire pe care nu opoate defini în termeni foarte clari, o dragoste care în mintea sa este singurul scop al existenței. Și astfel, sacrificiul începe cu îndepărtarea divinității. Vom vedea cum de la început pănă la final Bess se va desprinde de biserică și va ajunge chiar să învinuiască divinitatea pentru eșecul său de a-și vindeca soțul. Pe parcurs ce avansăm în film, Bess se va desprinde și de familie (cumnata sa este singura care o poate liniști în crizele sale de isterie), de societate și, în final, de ea însăși.

Elementul de care va rămîne mereu prinsă este Jan, motivul pentru care comunitatea mică este zguduită din temelii. El nu se integrează în lumea ei, dar îți forțează intrarea, indicîndu-i femeii senzația că si el face pentru ea aceleași sacrificii. În realitatea, însă, bărbatul nu o poate stăpîni pentru că nu o cunoaște și realizează prea tîrziu că soția sa îl folosește drept ancoră pentru propria nebunie.

Nume: Breaking the Waves
Regie: Lars von Trier
An: 1996
Actori: Emily Watson, Stellan Skarsgård, Katrin Cartlidge

One thought on “Breaking the Waves sau Lumină în abis

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s